Mai tineti minte articolul cu 5 promisiuni pentru 2014? A trecut un an si jumatate de cand l-am scris si sunt foarte bucuroasa ca am reusit sa ma tin de toate promisiunile de-acolo. Am descoperit multe locuri child friendly din Romania, am scris despre calatoriile noastre si cu bune, si cu rele, am mers cu bicicleta, cu Ana, in Olanda siiii…toate review-urile publicate pe miniCalatorii.ro au fost scrise ca urmare a vizitelor noastre incognito, pe banii nostri.
De ultima promisiune mi-a fost, poate, cel mai greu sa ma tin, caci am avut tentatii serioase 🙂 In ultimul an am primit foarte multe invitatii de a testa unitati de cazare child friendly de la noi si, de fiecare data, le-am refuzat explicandu-le politicos, acolo unde era cazul, de ce e important pentru mine sa le testez ca simplu parinte, nu ca blogger care o sa scrie despre asta.
Am tinut cu dintii de principiul asta pana cand, in ianuarie 2015, m-am reintors la Zabala pentru a documenta un articolul ce urma sa apara in National Geographic Traveler. Aveam nevoie de acces la diverse informatii si persoane ca sa scriu ce voiam sa scriu. Asa ca le-am zis celor de la castel, inainte de a veni, ca urmeaza sa scriu despre ei.  Desi si la prima vizita, incognito, toata lumea a fost foarte draguta, acum parca au fost si mai amabili si dornici sa ne faca pe plac – exact aspectul de care ma tem cel mai tare in toata povestea asta. Dar, pe de alta parte, am putut sa vorbesc cu contele, sa aflu informatii inedite si sa inteleg mai bine de ce locul ala este si o sa ramana foarte special in peisajul hotelier romanesc. Si-atunci s-a aprins beculetul! Oare ce informatii pretioase am pierdut pe drum, alegand sa merg incognito? Si cum e mai bine sa procedez de-acum incolo?
Am tot rumegat intrebarile astea si m-am hotarat sa fac un test. Sa accept o invitatie si sa vad ce iese. Asa ca sambata o sa merg la Vila Camelia, tot un loc cu poveste, pentru a vedea cat de child friendly e. Daca e sa ma iau dupa pozele cu exteriorul, pare un castel in miniatura. Mi-a placut foarte mult ca e vorba despre o vila proiectata de arhitectul care a conceput si planul pentru Castelul Peles, iar scartaitul face parte din farmecul locului. Nu stiu cum se impaca asta cu alergatul Anei, dar vom descoperi si o sa va povestesc.
Cand ma intorc de-acolo trag linie si vad daca mentin sau nu politica de pana acum. Daca aveti vreo sugestie pe tema asta, folositi cu incredere comentariile. Orice feedback e apreciat.
Sursa foto
Dacă ajungeți astăzi, Ana o sa testeze alergatul pe holuri cu Andreea, fetița noastră, ca mai stam pana maine 🙂 mai e si un băiețel Lucas, plus altul mai timid.
Iar pe seara e foc de tabăra, sper sa nu continue ploaia de la prânz.
Imi pare rau ca nu v-am mai prins pe-acolo. Sambata am facut un roadtrip pana la Bolboci, iar duminica ati fugit repede din calea concursului de biciclit 🙂 Noi am cunoscut-o pe micuta Ingrid, Lucas nu ne-a iesit in cale.
Eu am avut o dilema similara in legatura cu atelierele la care eram invitata in calitate de blogger, mereu preferam sa merg doar ca parinte, pentru ca mi se pare mai relevant asa. Dar intr-adevar cand mergi ca blogger poti discuta altfel, poti afla mai multe detalii si implicit poti oferi mai multe informatii cititorilor.
Din punctul meu de vedere ar fi super sa accepti si astfel de invitatii, poate asa vei descoperi locuri interesante pe care altfel nu le-ai vizita. Eu as citi cu drag review-urile tale, indiferent daca ai vizitat locul ca blogger sau doar ca parinte. Chiar sunt curioasa daca vei schimba politica de pana acum. 🙂
Nu o sa schimbam politica. Am decis asta fara prea multe dezbateri, la intoarcere, in ambuteiajul de la Comarnic 🙂 A fost un test, ne-am simtit bine acolo, dar nu cred ca merita sa acceptam astfel de invitatii in detrimentul credibilitatii review-urilor. O sa reevaluam anual decizia asta. Pana la anu, mergem pe banii nostri, testam, povestim si impartasim impresiile de-acolo.