Pali Perithia e cel mai vechi sat de munte traditional din Corfu. Numara candva 130 de case construite in intregime manual si vreo 1200 de suflete. Era unul dintre cele mai bogate sate de pe insula si un refugiu impotriva piratilor care atacau asezarile de la mare. In zilele noastre e un loc partial parasit, un sat fantoma pe care asteptam cu nerabdare sa-l vad in prima noastra vacanta-n patru.
Le Grand Balcon – un pranz panoramic cu “aftertaste” de lamaie
Pana sa ajungem noi la Old Perithia (sau Pali Perithia in greaca), am luat-o catinel, catinel (traseul de mai sus, cu pinuri galbene) pe coasta, am vazut marea, barcile, plajele de la Ipsos si cand nu credeam ca se poate ceva mai frumos de-atat, am apucat-o pe un drum care tot urca. Asa am ajuns in Pirgi. Am tras pe dreapta imediat ce-am gasit o mica parcare si ne-am minunat de priveliste. Cand ne-a trecut minunatul si-am avut ochi si pentru altceva am sesizat ca sub noi era o terasa. Ce sincronizare! Inca putin si se facea doua, ne era foame si fix sub nasul nostru aparuse un restaurant panoramic, deschis 🙂
Am luat un platou cu aperitive traditionale, frigarui de porc, miel, iar ei ne-au adus desertul din partea casei. Mi-au ramas in memoria papilelor gustative savoarea branzei picante si prospetimea dulcetii de lamaie, facute de ei din lamaile care cresteau in jurul restaurantului. Mi s-a parut a fi mai mult un compot de lamai decat dulceata, avea o consistenta pe care n-am mai intalnit-o pana acum si de care ne-am bucurat si eu, si Ana.
Old Perithia – o vizita in satul cu ruine
Dupa inca vreo ora de mers prin munti si admirat satuce imprastiate de-a lungul soselei, am ajuns in satul fantoma. E drept ca erau multe case in ruina si avea un usor aer misterios, insa parca mai pregnant era aerul turistic. Inca de la intrare ne-a intampinat o terasa plina cu flori si fara nici un client inauntru. Afisele in engleza m-au dus cu gandul la autocarele cu turisti straini care probabil ca impanzesc locul la anumite ore. Ne-am bucurat ca am ajuns mai pe dupa masa si imparteam satul cu alti 5-6 rataciti ca noi.
Manati de curiozitate (si dorinta din ce in ce mai mare de a gasi o baie) am poposit la The Old Perithia Tavern pentru a gusta ghimbirata (ginger ale) lor. Stiti cum e socata la noi? Ei in loc de soc pun ghimbir si iese o licoare interesanta a carei reteta traditionala se lauda ca ar fi transmisa din generatie in generatie. “Mun, mun”, a dat verdictul Ana, iar noi am zis la fel apropos de prajitura cu nuca, insiropata bine.
Balaceala zilei la Kassiopi
Soarele se pregatea sa apuna si Ana inca nu avusese parte de balaceala zilnica-n mare. “Titina maaa, mami” (piscina mare aka marea cu nisip si valuri), imi tot zicea de pe bancheta din spate. Asa ca am oprit la Kassiopi, in port, sperand sa gasim o plaja micuta. Ne-am lamurit repede ca nu-i nici urma de asa ceva. Am intrebat niste englezi cum putem sa ajungem la nisip. Ne-au spus ca trebuie sa ocolim niste stanci si dupa apar golfulete. Ne uitam si noi care ne place mai mult si-acolo ne oprim.
Norii de deasupra noastra ne tot amenintau, dar nu ne-am descurajat. Am urmat indicatiile si in nici cinci minute pietricelele dintr-un golfulet pustiu si extrem de fotogenic ne faceau masaj la talpi. Intre timp s-a pus si ploaia, una marunta, asa ca am avut parte de-o dubla balaceala. Ana numara pietricelele si-ncerca sa le transforme-n broscute saritoare pe apa. Din cand in cand se zgribulea toata si-mi spunea “Apa buf, mami”, apoi isi relua activitatea distractiva. Ma uitam la ea si-aveam un singur gand in minte: cand ne-o fi mai rau, asa sa ne fie!
Ginger Ale pe care ati baut-o la Vechea Perithie e facuta cu sare de lamaie si praf de ginger si ii baga acid.
Nu-i lasata sa fermenteze natural. Faceti acasa o lemonada de casa naturala, puneti-o in blender impreuna cu 2 feliute de gimbir si apoi srecurati-o. Comparati culoarea, cea cu lamaie si gimbir proaspat are o culoare spre galbui iar cea cu prafuri are culoarea fantei. Reteta a invatat-o acum vreo 6 ani de la niste englezi.E taverna care a adunat toate autocarele din Corfu, plateste comision la ghizi si soferi, iar istoria e o minciuna crunta de a atrage turistii, sau mai bine spus de a pacali turistii. In catalogul de la intrare are f multe mancaruri pt a te atrage inauntru si inauntru iti spune ca s-au terminat, e stilul din sat de la 3 taverne. De aceea e bine sa nu intrati sa va asezati, cititi meniul de afara si intrebati in picioare daca au specialitatile respective, daca nu au , mergeti la alta taverna si tot asa intrebati, nu va lasati pacaliti de istorie si fotografii, sunt false. Plus ca nicaieri in Corfu nu vezi circul din Paleia Perithia cu fotografii si istorii, vezi un meniu cu ce ofera taverna si probabil oferta zilei. Numai in satul asta la 2 taverne sunt disperati, dar nu se gandesc sa-si imbunatateasca calitatea, ci se gandesc cum sa pacaleasca.