15 motive sa ajungi neaparat in Capri (cu tot cu copii)

Sa va spun drept, pana sa scriu articolul asta nu m-am gandit la Capri ca la o destinatie child friendly. Mi se parea cam aglomerata, cam turistica, fara spatii de joaca si suficient de scumpa cat sa nu merite sa dai banii astia pentru o experienta in care cel mic doar iti incetineste ritmul. Are un aer romantic si niste super panorame pe care le exploatezi cel mai bine in doi. Insa, uitandu-ma la poze mi-am dat seama ca Ana, la cei trei ani jumatate ai ei, ar savura mai bine de 70% din experientele de mai jos.

Barcile colorate din Marina Grande

Asta-i privelistea cu care te intampina insula atunci cand ajungi pe ea cu ferry-ul. Iti vine sa sari direct in apa limpede si azurie si sa innoti pana la barcile colorate pe care le poti inchiria cu ora.

13 minute cu telescaunul

Una dintre experientele mele preferate de pe Capri a fost drumul cu telescaunul pana pe Monte Solaro. E un telescaun de-o persoana care te urca pana in cel mai inalt punct al insulei, la 589 de metri deasupra marii. De hau te desparte doar o bara, simti fiecare adiere si mirosul de verde crud. De panoramele cu marea si Anacapri care se intind la dreapta ta nici nu mai vorbesc.

Copiii sub sapte ani merg gratuit in bratele parintelui. Eu am rau de inaltime si mi-ar fi teama sa o tin pe Ana in poale in conditiile in care ma panichez la cea mai mica miscare. Insa Bogdan nu cred ca ar avea o problema cu asta si domnisoara, la cum o stiu, ar fi extaziata. Oricat de faina ar fi experienta, nu as recomanda-o pentru strumfii agitati, care n-au stare nici cinci minute. E periculos sa fii viermisor in brate la mama sau la tata atunci cand singura protectie e o bara ce se ridica destul de usor.

Privelistea de pe Monte Solaro

Acolo, in varf, ai niste gradini cu cactusi, pomi si panorame fabuloase. Mi-a placut foarte mult sa ma uit in jos, la marea de-o culoare hipnotizanta cu pescarusi albi zburand haotic in jurul stancilor.

Vestea buna pentru parintii cu copii mai agitati de fel e ca pot ajunge pe Monte Solaro si pe jos. Drumetia inteleg ca nu-i dificila nici pentru cei care n-au antrenament, iar peisajul merita din plin efortul.

Villa San Michele

Casa lui Axel Munthe, autorul cartii “Casa de la San Michele”, se spune ca ar avea una dintre cele mai frumoase gradini din Italia. Luna februarie parca nu o pune cu adevarat in valoare, insa panoramele cu insula si marea sunt superbe, iar interiorul vilei e presarat cu tot felul de detalii interesante despre viata omului multilateral dezvoltat.

Piazza Umberto I

Tot la capitolul panorame, de data asta dintr-un cu totul alt unghi, Piazza Umberto I nu sta rau deloc. De-aici pleaca si funicularul catre port, si drumul pietonal catre Marina Grande, si cocheta strada Vitorrio Emanuele. Din piata asta am ramas cu imaginea balconasului de la Pullali Wine Bar, cred ca e fain tare sa mananci acolo la asfintit.

Certosa di San Giacomo la asfintit

Desi n-am apucat sa o vizitam (are picturi vechi de sute de ani si niste gradini panoramice generoase), mi-a atras atentia cand mergeam inspre Giardini di Augusto. In teorie, aici poti sa scapi de aglomeratie, iar cei mici se pot zbantui in voie prin gradini.

Insula admirata de pe barca

Daca vrei sa schimbi putin perspectiva si sa te uiti la insula de jos in sus, poti sa mergi intr-un tur cu barca. Dureaza in jur de doua ore si ai ocazia sa vezi o gramada de pesteri: Blue Grotto, Coral Grotto, White Grotto, Green Grotto, etc.

Copiii sub 5 ani au gratuitate si cred ca e fain sa vada cum se schimba culoarea apei in functie de lumina, sa admire pestisorii si meduzele gelatinoase, insa pentru Ana, de exemplu, as avea grija sa iau si o carte cu abtibilduri sau ceva similar la mine caci nu stiu daca ar avea rabdare sa se uite la peisaj chiar doua ore.

Panoramele din Giardini di Augusto

In schimb, in Giardini di Augusto cred ca ar putea zabovi o vreme indelungata 🙂 N-ar fi fost rau sa existe niste leagane, insa in lipsa de asa ceva, i-ar placea mult fantana, treptele si ceramica pictata in culori vii. Pentru adulti panoramele sunt u-la-la, iar bancile asezate cu fata la mare pot fi prilej bun de tras putin sufletul.

Via Krupp

Dintr-un coltisor al Giardini di Augusto se vede privelistea mea preferata din Capri: Via Krupp care serpuieste ce serpuieste pana cand pare sa se piarda in mare.

Intrarea in Blue Grotto

Va ziceam ca turul insulei va poarta pe la mai multe pesteri, una dintre ele fiind Blue Grotto. Fata de celelalte, pentru a intra aici trebuie sa platiti o taxa separata de 13 euro si sa schimbati barca. De ce? Pentru ca…n-o sa va stric surpriza, dar o sa va zic ca a fost cea mai memorabila amintire din Capri. Nu panoramele m-au dat pe spate, ci intrarea asta neasteptata.

Strazile din Capri

Daca Anacapri e mai linistit, Capri e efervescent si cochet. Are stradute pe care-mi venea sa le pozez din toate unghiurile, colorate, cu piatra cubica si multa verdeata.

Drumul pietonal din Capri in Marina Grande

Ca veni vorba de strazi pe care te plimbi cu drag, din Capri pana in port poti sa ajungi pe jos, pe un drum care serpuieste printre case care mai de care mai cochete. E o plimbare de 20 de minute si multe apasari pe declansatorul aparatului foto.

Calatoria cu autobuzul din Marina Grande in Anacapri

Pitoresc e si drumul care duce din port in Anacapri. Sa-l strabati inghesuit ca o sardea in autobuzul local, zarind printre doua coate panoramele si haurile care se deschid la doi metri de tine, aruncat dintr-o parte intr-alta de curbele stramte pe care trebuie sa le ia soferul in timp ce apasa claxonul de avertizare e o experienta de neratat. Chiar si pentru cei mici 🙂

Ceramica pictata din Anacapri

In graba de a vedea cat mai multe, dupa ce ai fost la Villa San Michele si pe Monte Solano s-ar putea sa fii tentat sa iei autobuzul direct catre Capri. Ar fi pacat sa nu te plimbi putin si prin Anacapri. Dincolo de strada care duce la vila, plina de magazine si vanzatori insistenti, orasul e linistit, cu flori multe si placi de ceramica pictata.

Inghetata

Am lasat la urma motivul delicios care va fi apreciat si de cei mari, si de cei mici: inghetataaa! Am luat din trei locuri, aleator, si a fost delicioasa. Fistic, alune, fructe, nici nu conteaza. O sa te cucereasca de la prima gustare, cu textura cremoasa si aroma puternica, fara sa o percepi ca fiind artificiala. Yum!

Informatii utile

Cum ajungi in Capri
Din Romania, si Blue Air si Wizz Air au zboruri directe catre Napoli care-s destul de ieftine. Noi am dat acum, in februarie 2016, 156 de euro in total pentru doua persoane cu un bagaj de cala, zbor cu Blue Air. Se poate si mai ieftin de-atat pe Napoli, doar ca noi ne doream niste date anume.

Din Napoli, exista mai multe ferry-uri pe zi care ajung in Capri. Cele care pleaca din Mollo Beverello ajung in 45-50 de minute pe insula si costa in jur de 19 euro un drum. Caremar are si ferry-uri mai lente (ajungi in 80 de minute) si mai ieftine (in jur de 12 euro drumul) care pleaca din Calata Porta di Massa. Gasiti aici orarul complet si preturile biletelor.

Cand sa mergi
Din mai pana in septembrie sansele de ploaie sunt mici si temperaturile placute. Avand in vedere ca in perioada iunie – august e nebunie maxima acolo, as merge (mai ales cu copiii) fie in mai, fie in septembrie.

Daca nu vrei sa stai pe insula ci doar sa o vizitezi intr-o zi, cred ca poti sa mergi oricand. Te uiti cu o zi inainte pe vreme, daca nu-s sanse mari de ploaie te sui pe ferry si-ai ajuns, altfel mai astepti o zi, doua, cat iti permite sederea in Napoli.

Ce pot sa va spun e ca am fost de doua ori pe insula – o data in mai, o data in februarie. Diferenta de aglomeratie s-a vazut de la o posta. In mai era forfota, mergeai pe stradutele din Capri cot la cot cu alti oameni. Acum, in februarie, abia daca mai vedeam doi trei rataciti, n-am asteptat deloc la telescaun, iar in Villa Michele am fost singurii vizitatori.

Cum e cu transportul public pe insula
Din Marina Grande, unde te lasa ferry-ul, ai autobuze (minuscule) atat catre orasul Capri, cat si spre Anacapri si exista autobuze care leaga si cele doua orase. Un drum costa 1,8 euro si poti lua biletele direct de la sofer. Circula des, n-am avut de asteptat mai mult de 15 minute.

Din port poti sa ajungi in Capri si cu funicularul. Biletul costa tot 1,8 euro.

Exista pass-uri de o zi pentru transport care includ doua drumuri cu funicularul si transport nelimitat cu autobuzul la 8.6 euro. Daca esti la prima vizita in Capri nu stiu daca te ajuta caci iti sunt suficiente maxim trei calatorii (3×1,8=5,4 euro) – port -> Anacapri, Anacapri -> Capri si eventual Capri -> port, dar mai bine o iei pe jos daca timpul iti permite.

In incheiere va las cu un film scurt, de 60 de secunde, care contine cadre multe si din Capri. Enjoy!