Am aterizat in Valencia singura. Voiam sa ma conving ca tot ce auzisem despre oras – ca are multe atractii pentru familii, ca atmosfera e relaxata, ca te poti deplasa usor – e adevarat. Dupa trei zile m-am intors acasa bucuroasa ca am gasit orasul perfect pentru mers cu fetele intr-un city break. Perfect pentru noi, cel putin. Asa mai sunt si Viena, si Dublinul, si Lisabona. Insa Valencia are vreme mult mai blanda ca Viena, e mai aproape ca Dublin si e parca mai ofertanta ca Lisabona la capitolul atractii pentru cei mici.
Gasiti mai jos doar 13 din locurile in care m-as intoarce cu fetele, iar la final mai sunt cateva idei de obiective turistice pentru familii in care de data asta n-am ajuns.
Jardines del Turia
De-a lungul a vreo opt kilometri, pe fosta albie a raului Turia, se intinde unul dintre cele mai mari parcuri urbane din Spania. Eu am apucat sa vad doar o treime din el si-am fost uimita de succesiunea gradinilor cu flori, a pistelor de alergare, a fantanilor arteziene si a spatiilor de joaca pentru cei mici. Cat ma plimbam pe alei a trecut un trenulet turistic si-am zarit si-un teren de mini golf. Cred ca e locul care le-ar placea cel mai mult fetelor, s-ar simti libere sa exploreze si-ar gasi tot felul de surprize faine pentru ele.
Museo Fallero
In fiecare an, pe 19 martie, in Valencia are loc o sarbatoare dedicata Sfantului Joseph. Fiecare cartier din oras lucreaza un an intreg la realizarea unor ninots – papusi din hartie, pictate. Timp de patru zile inainte de data cu pricina au loc parade in care ninots sunt plimbate pe strazile valenciene si montate, apoi, pe un rug amplasat in cartierul de origine. Pe 19 martie are loc parade finala, iar la miezul noptii ninots sunt arse dupa ce-au fost sarbatorite cu artificii. In fiecare an una dintre aceste papusi e salvata si dusa la muzeu pentru a sta marturie sarbatorii din anul respectiv.
Dupa ce-am aflat de traditia asta a lor mi-am promis ca o sa ma intorc, la un moment dat, cu tot cu fetele sa vedem impreuna sarbatoarea. Da, o sa fie mai aglomerat si mai scump, insa tind sa cred localnicii care mi-au spus ca e un eveniment pe care merita sa-l vezi macar o data-n viata 🙂
L’Oceanografic
Cu o suprafata de 110.000 de metri patrati si continand 42.000.000 de litri de apa, L’Oceanografic este cel mai mare complex din Europa de acest gen. V-am mai spus ca fetele sunt fascinate de acvarii cu pesti. Ei bine, fata de tot ce am vazut pana acum cu ele asta e la zece nivele peste. Si ca intindere, si ca varietate si ca oboseala pe care ti-o poate da. Am stat jumatate de zi acolo si nu stiu daca am reusit sa vad jumatate. La spectacolele de dresaj nici n-am mai ajuns. Delfini, rechini, foci, pisici de mare, pasari, testoase, crocodili, pinguini, balene – tot ce vrei si nu vrei, in total vreo 500 de specii diferite. Si intrarea e pe masura – 28.5 euro pentru adulti, 21.5 euro pentru copii intre 4 si 12 ani, insa merita. Cand o sa mergem cu ele probabil ca o sa ne alocam o zi intreaga pentru atractia asta.
Playa de la Malvarrosa
Malvarrosa e principala plaja a orasului. Se intinde pe un kilometru, are nisip fin, iar intr-o zi de mai, cand era vreme buna de facut plaja, am gasit-o suspect de goala 🙂 Era surprinzator de boema pentru o plaja urbana, iar promenada care o insotea pe lungime era presarata cu palmieri, spatii de joaca pentru cei mici si aparate de gimnastica pentru cei mari. Nu stiu cum e in weekend sau in sezon, insa in starea in care am gasit-o atunci m-as intoarce oricand cu fetele pentru o portie de joaca si balaceala.
Barrio El Cabanyal
Destul de aproape de Malvarrosa se afla locul meu preferat din Valencia. Cand am pasit in El Cabanyal, o fosta enclava pescareasca cu o istorie recenta destul de zbuciumata, parca m-am teleportat in Havana (sau ce-mi inchipui eu ca-i orasul ala). Casute cu un etaj, darapanate pe alocuri, colorate, unele cu fatade acoperite cu faianta pictata, altele cu storuri roase de vreme, grafitti-uri, babute care stau de povesti in fata usilor si copii in uniforme intorcandu-se de la scoala.
Parque Gulliver
In gradinile Turia exista un parc mai special, sub forma de Gulliver. Copiii au acces gratuit la el, se pot da pe toboganele care-s suvite din parul uriasului, se pot catara pe capul lui, se pot plimba pe pasarele. O idee foarte simpatica de care Ana cred ca s-ar bucura din plin.
Ciudad de las Artes y las Ciencias
Ciudad de las Artes y las Ciencias este format din mai multe muzee printre care cel de stiinta si Oceanograficul. Mie mi s-a parut un loc care merita vizitat si daca nu vrei neaparat sa intri in muzee. Atmosfera e parca SF, cu multa apa, mult metal si multa sticla. Are si gradini faine pe niste pasarele, are si un soi de lac pe care te poti rastogoli cu bile sau poti merge cu hidrobicicletele. M-as intoarce acolo garantat cu domnisoarele.
Jardines de Monforte
Un loc mult mai intim si poate mai putin cunoscut turistilor sunt gradinile Monforte, construite in secolul al XIX-lea si reconditionate prin 1940. E vorba, practic, de un parc in mijlocul unor blocuri inalte. Bolte de flori, fantani, arbusti, copaci in toata regula, chiar si un mini deal gasesti acolo. Mi se pare locul ideal pentru o pauza cu cei mici departe de agitatia din zona.
Torres de Serranos
Construite la sfarsitul secolului al XIV-lea, turnurile Serranos erau principala poarta de acces in oras si aveau rol defensiv. De-a lungul timpului au fost folosite si ca temnita pentru prizonieri. Astazi puteti urca in ele pentru a vedea o panorama faina cu zona. Pe scarile care te duc sus nu sunt parapeti sau ceva care sa te desparta de hau, asa ca as fi foarte atenta la fete cand urc. Odata ajuns sus nu mai e nici un pericol, zidurile fiind suficient de inalte.
Nu vezi o zona atat de extinsa ca din turnul Catedralei, insa raportul efort pentru urcare vs panorama mi se pare mai bun la Torres de Serranos.
Palacio del Marques de Dos Aguas
Prima data cand am aflat de cladirea asta am vazut ca e muzeu de ceramica si arta decorativa si-am zis ca nu trec sa-l vad. Dupa care doamna de la hotel mi-a spus ca-i un palat rococo foarte interesant la cinci minute de mers pe jos. Sa merg sa-l vad ca are si mobilier original si recreaza frumos atmosfera de odinioara. Cu asta m-a cucerit instant si nu mi-a parut rau ca am ajuns. Are niste camere impresionante cu candelabre de poveste, vitralii, ceramica pictata, etc. Nu e neaparat pentru copiii, insa cred ca daca i-as povesti Anei ca acolo a locuit un marchiz care-i un fel de print si daca ar vedea si patul demn de o printesa ar putea sa intre in atmosfera si sa aprecieze locul.
Mercado Central
Forfota, culoare, mirosuri, zumzete, picioare de porc atarnate de tarabe, fructe, produse traditionale – Mercado Central te ia prin invaluire si nici nu-ti dai seama cand trece timpul. E un loc bun si pentru luat suveniruri dragute pentru cei de acasa. Eu am plecat din piata cu orez de facut paella cu condimentele aferente, niste otet balsamic din smochine, o branza care seamana cu parmezanul, dar nu e parmezan, etc.
Museo Del Arroz
Orezul a jucat si joaca un rol important in viata economica a orasului si in gastronomia sa. De-asta mi s-a parut interesant sa merg la un muzeu dedicat lui. Am descoperit o fosta fabrica de orez, reamenajata pentru a arata celor interesati etapele prin care trece orezul de la samanta pana ajunge pe rafturile magazinelor. E relativ mic, il parcurgi in maxim jumatate de ora. Se intinde pe cinci etaje intre care ai lift, cand ajungi pe un etaj utilajele se pun automat in functiune si ici si colo ai si boabe de orez de pipait ca sa-ti dai seama de diferenta intre etapele de procesare. Singura a fost o experienta simpatica, cu fetele cred ca ar fi mult mai distractiv.
Horchateria Santa Catalina
Prima mea intalnire cu horchata a fost in Mexic, insa spre deosebire de Valencia, acolo bautura e pe baza de orez. Varianta spaniola se face din tuberculi de caprisor, e ceva mai dulceaga si la fel de fainoasa 🙂 Se serveste rece si in oras o poti gasi cam peste tot – sunt standuri pe strada, am vazut-o si in Mercado Central, sunt si localuri care te anunta din titlu ca s-au specializat in horchada – horchaterii. Unul dintre aceste localuri este Santa Catalina care pe langa bautura alba si destul de densa ofera si diverse produse de patiserie, ciocolata calda si churros. Mi-a placut atat pozitionarea centrala, cat si ceramica de Menises din interior care-i da un aer aparte, destul de autentic.
Strazile din centrul vechi
Lasand la o parte toate obiectivele turistice, una dintre cele mai placute experiente in Valencia a fost sa ma plimb aiurea pe strazi, sa ma ratacesc pe ele, sa admir fatadele, turnuletele, sa casc gura la meniurile scrise cu creta pe tablite negre, sa zabovesc prin piatete si sa surprind privirile mirate ale localnicilor atunci cand ajungeam prin locuri putin batute de turisti. Nu stiu cat de cald e vara, poate nu-ti arde de plimbari, insa zilele de mai mi-au oferit o vreme perfecta de umblat pe jos si absorbit atmosfera relaxata a orasului.
Mi-au placut, dar n-as merge cu fetele
In cele trei zile petrecute in Valencia am apucat sa mai vad cateva locuri faine pe care vi le recomand calduros, insa nu cu copilasi foarte mici.
Casa Museo Benlliure
In aceasta casa a trait si lucrat pictorul valencian José Benlliure. Eu m-am dus mai mult pentru a vedea cum arata casa unei familii instarite din acea perioada, cu trei etaje, curte si pavilion de pictura. Mi-a placut atmosfera recreata cu mobila de la sfarsitul secolului al XIX-lea, insa cel mai bine m-am simtit in gradina decorata cu faianta pictata si sculpturi chiar de catre Benlliure.
El Miguelete
El Miguelete este turnul catedralei din care vezi cel mai de sus orasul. Trebuie sa urci 207 scari in spirala, destul de inguste care-s folosite simultan pe ambele sensuri. Am ajuns sus cu limba de un kilometru si nu mi-a fost chiar usor sa trec pe langa oamenii care coborau. Nu vreau sa ma gandesc cum ar fi fost cu fetele in brate. Panorama a fost faina, insa nu stiu daca a doua oara as mai urca.
Llotja de la Seda
In traducere Bursa de matase, Llotja de la Seda este una din cladirile emblematice ale Valenciei si-a fost inclusa in patrimoniul UNESCO in 1996. Am luat audio guide-ul si-am savurat fiecare informatie primita. Erau mici picanterii, detalii legate de arhitectura si povesti de demult. Pentru copii, insa, cred ca ar fi fost o corvada sa petreaca o ora invartindu-se prin cladire admirand fiecare detaliu.
Tribunal de las Aguas
Si traditia valenciana Tribunal de las Aguas a intrat in patrimoniul intangibil UNESCO. In fiecare saptamana, joi, cand ceasul bate ora 12 cei noua reprezentanti ai comunitatilor de irigatii se strang pentru a rezolva eventualele neintelegeri legate de distributia apei. E interesant sa vezi cu proprii ochi aceasta traditie, cum se imbraca reprezentantii, ce cuvinte folosesc, insa ca sa prinzi locuri bune trebuie sa fii acolo cu cel putin jumatate de ora inainte, astepti in soare, iar tot ritualul dureaza mai putin de cinci minute. (in caz ca nu exista reclamatii, asa cum am prins eu, sunt curioasa cand a reclamat ultima data cineva ceva)
In schimb as incerca cateva locuri in care n-am ajuns
Am stat in Valencia doar trei zile, nici alea pline. Fiind singura, m-am miscat destul de repede si-am vazut o gramada de locuri. Cu fetele, insa, probabil ca mi-ar fi trebuit o saptamana ca sa acopar tot ce v-am povestit mai sus. Plus ca as fi optat, poate, pentru alte locatii de vizitat. Sigur as vrea sa ajung cu ele la Bioparc, Torres de Serranos, Gradina Botanica, Muzeul soldateilor de plumb si Muzeul de stiinta Principe Felipe.
Pana atunci insa sunt curioasa daca voi ati fost cu copiii in Valencia sau daca ati avea ceva de adaugat pe lista asta. Folositi comentariile cu incredere! 🙂
Anul asta in aprilie am dus-o pe fetita noastra cea mare in Valencia, cadou de ziua ei pt cei 5 anisori impliniti.
Am fost prin gradinile Turia, la Oceanografic, la plaja. Cel mai mult i-a placut in parcul Gulliver. I-a placut atat de mult pt ca a putut imparti cu noi parcul. Nu erau interdictii de varsta/parinti ca in parcurile din Ro. ne-am dat impreuna pe fiecare topogan si a fost entuziasmata. In aprilie am prins o vreme superba si cu siguranta ne vom reintoarce cand va creste si micuta.
Ce dragut, la cat mai multe astfel de cadouri 🙂 Si noi le-am facut pana acum cadou de ziua lor numai calatorii. Nu jucarii, nu haine, ci experiente din care sa ramana cu amintiri frumoase si cu timp petrecut impreuna cu noi <3
O escapada singura, ce frumos! Ai simtit nevoia asta sau asa au fost imprejurarile? 🙂
Merci pentru raspuns!
Cate putin din amandoua. E foarte mult de povestit pe tema asta. Cautam (si inca mai caut) o liniste anume. Credeam ca e suficient sa fiu eu cu mine ca sa o gasesc, dar escapada in Valencia mi-a aratat ca nu asta e raspunsul. Si, da, asa au fost si imprejurarile. Adica am profitat de o plecare a lui Bogdan in State suprapusa cu o plecare a fetelor cu bunicii la munte. 🙂
Datorita acestui articol, Valencia nu doar ca a intrat in lista noastra de obiective turistice de vizitat dar a facut-o direct in cea scurta mai ales ca vom ajunge curand in Spania (cu copiii 🙂 ). Multumim si vacanta placuta in continuare!
Sper sa va simtiti bine acolo cu toata familia. Daca ajungeti, poate-mi spui la intoarcere cum vi s-a parut.
Hello, si noi dorim sa mergem intr-un city break cu bebe dar ne este putin teama, are doar 8 luni ? Cat a durat zborul ? Cum a fost primul vostru zbor cu copii ? De la ce varsta recomandati avionul ?
Cam trei ore jumatate dureaza zborul, e printre cele lungi europene. Poate pentru inceput e mai bine sa incercati o Viena aflata la o ora si patruzeci de minute de Bucuresti. E si ea foarte child friendly, insa n-are aerul ala mediteranean. Depinde ce cautati la destinatie.
La ambele fete primele zboruri au fost foarte ok. Am plecat cu Ana din tara pentru prima data la doua luni, in Sicilia, iar cu Ema tot la doua luni in Corfu. (zboruri de doua ore, doua ore si putin) Fiind mici au adormit imediat ce a inceput sa huruie motorul avionului si s-au trezit la destinatie.
[…] Valencia am ajuns cautand linistea interioara. Credeam ca o sa o descopar calatorind singura, fara dimineti […]
Buna!Dupa ce am citit recenzia ta,am decis si noi sa mergem la Valencia(2-9 martie).Multumim pentru sfaturi.O sa povestim la intoarcere.
Tot la sugestia ta am fost si la Conacul de pe deal,ne-a placut f mult.
Te pup,Corina
Ce draguuut! Distractie placuta, sa va priasca si sa ne auzim cu bine cand va intoarceti cu multe, multe amintiri frumoase!
A fost minunat!Cred ca e orasul in care ne-ar placea sa locuim .Aerisit,verde,cu mare,oameni calzi.Noi am inchiriat un apartament pe plaja si ne-am plimbat zilnic.Am vazut Bioparc(placut maxim),Oceanograf.Gradinile Monforte,Guliver,ne-am plimbat toti 4 cu bicicletele Divertbike,am mancat paella,Mercado Central,Catedrala,Centrul Vechi,Piaza de la Virgen,Cabanyal,Barrio del Carmen,Horchateria Santa Catalina….
Am prins o vreme superba30-35 grade,orasul era in pregatiri pt Las Fallas.Cred ca nu ar fi fost ok insa sa il vedem acum cu copii atat de micuti,S-ar fi speriat de la zgomot si forfota,.Multumesc inca o data!
Buna! Foarte util articolul, mutumim! Planuim si noi o vacanta de 4 zile in Valencia cu bebe de 1,6 ani in aprilie. Ce recomandari ai pt cazare?
Si noi am fost in Valencia in primavara si am avut parte de o vreme superba. Este intr-adevar un oras child frienldy si distractia a fost pe masura atat pentru noi cat si pentru cel mic(4 ani) . Muzeul Stiintelor si Oceanariul sunt minunate si pentru adulti, noi am petrecut o zi intreaga acolo, iar in Parcul Guliver ne-am dat toti trei pe tobogane. Ne-a mai placut mult si Bioparc (desi eu inca am mixed Feelings in legatura cu gradinile zoologice).
P.S.: Imi place sa vad ca multi parinti aleg acum sa le faca cadou copiilor o vacanta. Si noi speram sa continuam traditia (cel putin pana cand n-o sa mai vrea el sa mearga cu noi :)))