Tot anul v-am impartasit din experientele noastre calatoare, v-am aratat locurile vizitate in imagini si-am povestit despre ce ne-a placut si ce nu. Insa, dincolo de experienta turistica, fiecare calatorie a venit cu invataminte, ne-a ajutat sa ne intelegem pe noi mai bine si sa definim ce cautam atunci cand plecam la drum. Randurile de mai jos sunt fix despre asta, partea personala despre care am scris rareori pe blog.
Granada
In Granada am invatat ca limita mea la pahare de vin baute intr-o zi e undeva intre patru si cinci. Mult mai generoasa ca-n trecut, insa la fel de neplacuta atunci cand e depasita 🙂
Veliko Tarnovo
Veliko a fost revelatia anului la capitolul “poti sa treci de o mie de ori printr-un loc, asta nu inseamna ca-l si vezi de fapt cum e”. Am avut nevoie de cinci vizite ca sa observ ca-i plin de graffiti-uri spectaculoase. Unele mai la vedere, altele mai ascunse, dar plin oricum si m-am simtit de parca n-am avut ochii la purtator pana acum.
Napoli
Cam in aceeasi nota, Napoli e pentru mine simbolul principiului “cu cat stii mai multe despre un subiect (sau loc in cazul de fata), cu atat iti dai seama cat de putine stii de fapt”. Am ajuns la vizita numarul opt, o pregatesc pe-a noua in primavara.
Malta
In Malta a trebuit sa accept ca pur si simplu s-ar putea sa am un copil caruia calatoriile sa-i faca mai mult rau decat bine. Nu-i situatia ideala – Ana mare calatoare, Ema data peste cap de fiecare plecare – insa e realitatea si trebuie sa ma adaptez cat pot de bine la ea.
Creta
Unde-s multi puterea creste. Dar si sansele unor “drame” mai mult sau mai putin amuzante. E suficient de greu sa te sincronizezi in emotii, asteptari, planuri si doar cu partenerul. Cand mai apar si doi copii e distractie. Introdu si bunicii in peisaj si obtii o telenovela. In Creta mi-am reconfirmat mie ca cel mai bine la drum ne e in doi, trei sau patru. Nu e intotdeauna usor, dar e cel mai sanatos pentru noi.
Disneyland
Cand te sperie ceva, fa acel lucru si vezi ce se intampla. S-ar putea sa fie magic. Asta a fost lectia Disneyland-ului pentru mine, mama ingrozita de ideea de a pleca singura cu copiii la drum.
Valencia
In Valencia am ajuns cautand linistea interioara. Credeam ca o sa o descopar calatorind singura, fara dimineti agitate cu maraieli, chiote si graba multa, fara tantrumuri si fara dezamagiri din promisiuni incalcate. Insa singuratatea nu-i tot una cu linistea interioara. Macar acum stiu asta 🙂
Scotia
Am visat la Scotia ani la rand. Cand in sfarsit am ajuns acolo, am aflat ca asteptarile mari pot fi o povara prea grea pentru bunul mers al unei vacante. Data viitoare cand vreau roadtripuri idilice pot sa dau o fuga pana in Austria.
Croatia
Conectarea vine in cele mai neasteptate circumstante. Croatia mi-a demonstrat asta. Dupa aventurile cu organizarea calatoriei nici ca-mi mai venea sa plec cu fetele acolo, atat eram de pornita pe destinatie (de parca ar fi avut vreo vina, saraca). Insa a fost, de departe, vacanta in care ne-am sincronizat atat de frumos, parca am crescut impreuna cat n-am facut-o tot anul. A fost prima data cand am simtit ca as vrea sa nu se mai termine vacanta asta cu copiii si multa vreme dupa intoarcere am oftat dupa sentimentul ala cald, de apropiere si bucuria de a fi impreuna in acord.
New York
O destinatie ti se arata si in functie de cum te simti in momentul respectiv. Prima data cand am ajuns in New York l-am detestat. Cele doua saptamani petrecute acolo au parut o eternitate. Ma bucur ca i-am dat o a doua sansa. Are in continuare partile care nu mi-au placut prima data, insa am descoperit si multe altele care-mi sunt dragi.
Saint Lucia
Muzica poate sa-ti insenineze calatoriile. Nu ca fara acordurile de Ska si Reggae vacanta in St. Lucia n-ar mai fi fost faina. Ar fi fost, fara doar si poate, insa melodiile de la radio m-au uns pe suflet si au completat foarte frumos experienta.
Austria
In Austria am vazut pe propria piele ca fricile copiilor pot aparea in cele mai nepotrivite momente si nu sunt mai niciodata ce par a fi. Oricat de in graba ai fi, chiar daca rabdarea ti-e pe terminate, sa incerci sa treci peste ele cu santaje emotionale sau mai mult fortat nu-i o idee buna. Mai mult de nevoie decat de voie am invatat sa sting vulcanul din mine si sa inteleg ce se ascunde in spatele cuvintelor care verbalizeaza frica.
Roma
E bine sa faci lucrurile la timpul lor. Cum ar fi sa descarci pozele imediat ce te-ai intors din vacanta. Nu sa amani pana ti se umple cardul, apoi sa il schimbi cu unul nou si dupa aia te miri de ce n-ai pe nicaieri imaginile din Roma. Noroc cu telefonul ca sa va arat ce fain e in Trastevere.
Modena
Pe principiul unde dai si unde crapa, in Modena ne-am dus pentru cea mai tare experienta culinara. Aveam rezervare la Osteria Francescana – desemnat in 2016 cel mai bun restaurant din lume (pofticiosii probabil ca au auzit de el in seria Chef’s Table de pe Netflix). Cea mai tare masa din Modena a fost totusi cina de dupa, intr-o bodega locala. Cot la cot cu localnicii am mancat un cotlet innecat in reductie de otet balsamic si ne-am clatit gatlejul cu un vin rosu local (Lambrusco), totul pe fundalul discutiilor aprinse de la mesele vecine.
Sardinia
Sardinia trebuia sa fie, de fapt, Africa de Sud. Aveam totul organizat si platit. Bogdan a primit viza la timp, eu nu. E o poveste lunga pe care o sa o astern pe hartie la un moment dat. Cert e ca puteam sa decalam toata vacanta cu niste costuri suplimentare. Am preferat sa nu. Ne-am asumat ca o sa pierdem toti banii si mai nimeni n-a inteles de ce. Atunci cand plecam intr-un loc sau altul incercam sa mergem cu mintea deschisa, sa absorbim tot ce e de absorbit la momentul respectiv si sa ne bucuram cum putem mai bine de experienta. Nimic n-ar fi putut sa repare suficient de repede ce s-a intamplat la ambasada ca lucrurile sa fie ok si sa putem face ce am descris mai sus. Asa ca ne-am organizat vacanta in Sardinia cu fix o zi inainte de plecare si-a fost cea mai buna decizie pentru noi. As zice ca a fost o lectie de adaptare si de cunoastere de sine.
Stockholm
Daca mi-ar fi zis cineva la inceputul anului ca o sa rezist o zi intreaga afara, prin zapada si grade cu minus, i-as fi raspuns ca e nebun. Asa ca Stockholm a fost exemplul perfect ca nu exista vreme rea, ci haine nepotrivite (cu ploaia si vantul, totusi, am mari dubii ca se aplica principiul asta, dar cine stie).
Dubai
Dubai a fost despre aparente si ce se ascunde in spatele lor, o reconfirmare ca lumea nu e in alb sau negru. Tine doar de tine, de cat de deschis esti, sa vezi asta sau nu. Insa, mai mult decat atat, a fost exemplul perfect de cum intalniri intamplatoare iti pot schimba viata daca le dai voie, o lectie despre vulnerabilitate si alegeri.
Acestea fiind zise ma intorc la bagaje. Ne asteapta cel mai lung zbor de pana acum cu fetele si primul cu escala. Tenerife, here we come!
Frumos an…va doresc unul încă pe atât de frumos È™i-n călătorii È™i-n experienÈ›e.
Vacanta plăcută È™i …Happy New Year!
poate faci un clip cu ce puneti voi in bagaje cand plecati, sunt sigura ca aveti experienta la capitolul asta.
Cat mai multe calatorii frumoase in 2017 iti doresc. Noi urmeaza sa avem un bebe anul acesta si tare mi-as dori sa fie la fel de plimbaret ca fetele tale. La multi ani!
Super post & I can relate to so many of the lessons learnt! Cel mai tare m-a facut sa rad povestea din Valencia, cam asa am patit si eu in Paris in martie, prima escapada fara copii in 4 ani. Te citez : singuratatea nu inseamna neaparat liniste interioara 😉