Zbor cu bebe la un an – provocari si concluzii

Nu stiu daca o sa scap vreodata de emotiile dinaintea zborurilor cu bebe. Credeam ca o sa se mai duca pe masura ce capat experienta, dar nu. Ele se incapataneaza sa ramana pe pozitii 🙂 Iar acum doua saptamani, cand am mers cu Ana-n Franta, am constatat ca experienta zborurilor anterioare nu mai seamana aproape deloc cu realitatea unui drum cu avionul impreuna cu un copilas de un an.

Ce s-a schimbat?

Ana e mult mai activa, abila in miscari si curioasa. Nici la dus, nici la intors n-a mai dormit decat maxim 20 de minute la finalul zborului. Restul de doua ore jumatate a fost treaza si dornica sa descopere imprejurimile. Si ca un hotoman pofticios ce e, a vrut sa guste toate bunatatile din tavile noastre cu mancare. A fost atrasa de chelia domnului din fata si s-a conversat cu tanara de langa noi. A protestat ca n-o lasam sa iasa din spatiul alocat in avion, dar s-a consolat cu ideea ca totusi pe randul din spate are un camarad de joaca.  Destul de diferit de ce va povesteam in articolul cu sfaturi pentru calatoriile cu bebe in avion, nu?

Foarte pe scurt, am avut de facut fata urmatoarelor provocari:

1. Alapteaza discret daca mai poti!

Va ziceam de sortuletul minune care ma scapa de grija expunerii in avion si in alte locuri publice. Ei bine, sortuletul minune nu mai e asa minunat. De la sase luni si pana acum bebe a avut timp sa invete de unde vine lapticul si cum sa ajunga la sursa de hrana. Ridica bluze, trage de maieuri si din doua – trei miscari ma trezesc cu pielea la vedere. Nici nu mai apuc sa-mi trag sortuletul peste gat, iar daca totusi reusesc sa-l pun, in doua secunde Ana-l da la o parte.

2. Tine-l pe bebe departe de randul din fata.

Alta noutate e ca bebe-i mult mai curios si vrea sa apuce tot si sa traga mai aproape. Inclusiv putinele fire de par ramase in capul domnului din fata. Iar atunci cand o distantam de spatarul care-o desparte de potentialele victime, ne arata nemultumirea prin tipete rasunatoare.

3. Incearca sa mananci cu un mic serpisor pofticios in poale.

Trecem si de alaptatul la decolare, si de ciufulit oamenii din fata si ne sosesc tavile cu mancare. Trei la numar, caci pe AirFrance si bebe are propria lui tavita cu fel principal plus desert.  Trei tavi pe doua mese cu un bebe pofticios in poala. Distractia de pe lume. I-am dat mai intai ei piureurile dupa care am constatat ca toata lumea din jur terminase de mancat si insotitorii de zbor se pregateau sa stranga tavile.  Am bagat viteza, dar cum Ana intindea manuta sa insface ba un orez, ba o bucatica de pui, ba tarta cu fructe a trebuit sa mancam pe rand. Noroc ca echipajul a fost rabdator si ne-a zambit intelegator.

4. Asigura-i dezmorteala necesara in 0.5 x 0.5 metri patrati.

Dupa ce s-a vazut cu burtica plina, Ana s-a gandit ca n-a mai facut demult miscare si a incercat sa evadeze pe sub scaune.  Cum nu i-a mers schema s-a multumit pentru cateva minute sa treaca de la mine in brate la Bogdan in brate si inapoi. Iar cand n-a mai fost chip sa o tinem ocupata la noi in brate, a plimbat-o tati pe culoar. Dar si acolo, alta distractie. Ca unii oameni dormeau, iar ea avea chef de conversatie 🙂

Ce concluzii (noi) am tras?

Principala concluzie a fost ca trebuie sa ne schimbam putin strategia legata de zborurile cu Ana. In loc sa plecam in perioade ale zilei in care ea de obicei doarme, ar trebui sa zburam cand e odihnita. Partea cu distractia in avion capata o importanta mult mai mare decat pana acum, iar crantanelele (oricat nu-mi place mie ideea) pot fi de un real folos.

Putin mai pe larg, in timpul zborurile catre si din Franta mi-am luat urmatoarele notite mintale:

1. Asigura-te ca bebe ajunge odihnit la aeroport.

Tot procesul – lasat bagaje, trecut de securitate, controlul pasapoartelor, asteptat la poarta – e destul de solicitant pentru bebe (care la un an e foarte curios si vrea sa vada tot) si te poti trezi cu un copilas obosit peste masura, irascibil care nu mai reuseste sa se calmeze decat dupa un plans bun. Cum nici in avion n-a mai fost rost de somn – desi ora era potrivita – preferam sa avem o Ana-curioasa-dar-nu-peste-masura-de-obosita decat o Ana-ua-ua-ua-nimic-nu-mi-mai-convine.

2. Ia suficiente jucarii/distractii noi cu tine in avion.

Pana acum nu era mare amatoare de jucarii. Nici acum nu se omoara dupa ele, dar sunt cateva care o tin ocupata 5 – 10 minute. Plus noutatile pe care le cerceteaza milimetru cu milimetru.  Si cinci cu cinci cu cinci se strang, oferindu-ti momente de respiro.

3. Locul de la culoar e sfant.

La intoarcere am avut locuri la geam si la mijloc si ne-am simtit cam prost ca am tot deranjat-o pe doamna de langa noi. Ba ca trebuie sa mergem la baie sa o schimbam, ba ca trebuie sa o plimbam, ba ca Ana are ceva sa-i spuna fix cand se pregatea si ea sa adoarma.

4. La fel de sfanta e si bluza speciala pentru alaptat.

Dupa cum ziceam, sortuletul nu mai face fata, asa ca daca tot e sa ne expunem in public, macar sa ne expunem minimul necesar. La noi in tara n-am prea gasit haine de alaptat. (Exista eusibebe.ro, dar nu m-am potrivit la marimi, eram intre S si M) Am cateva bluze aduse din State, geniale pentru calatoriile cu bebe. O sa revin cu un articol special pe tema asta, ca mi-a luat ceva pana sa le gasesc si poate mai sunt si alte mamici interesate.

5. Descarca-ti cateva aplicatii pentru copilasi pe telefonul mobil.

Marele of al calatoriei in Franta a fost ca nu ne-am gandit de acasa sa descarcam si noi o aplicatie, doua pe mobil. Ceva cu animatii, cantacele, joculete simple. Stiu ca exista, Ana e atrasa de telefon mai mult decat de orice alta jucarie, deci ar fi putut sa ne scoata din situatiile de criza: “ce sa-i mai facem, ce sa-i mai facem?”.

6. Ceva de rontait pentru bebe nu strica niciodata.

Cand n-a mai fost chip sa ne intelegem – ea destul de nemultumita ca nu poate sa se miste in voie, noi sleiti de puteri dupa doua ore de distrat copilul – un covrigel de Buzau a facut minuni. 15 minute cat a rontait la el a fost linistita, dupa aceea a vrut laptic si cand nici nu mai speram..sfor-sfor-sfor 🙂